În cazul în care suferiți de diabet, în special de tip II, trebuie să urmați o dietă specifică. Vom încerca să vă dăm câteva exemple de alimente pe care le puteți consuma.
Legumele si fructele oleaginoase
Legumele, în special cele care se consumă proaspete, trebuie să facă parte din dieta zilnică a oricărei persoane și nu doar din dieta zilnică a diabeticilor. Sunt recomandate legume consumate crude, în salate, rase ori tăiate la cuțit/robot – după consistența lor:
• Morcovi
• Țelină
• Sfeclă rosie (cruda sau daca e coapta-cantitati mici)
• Rădăcinoase albe (rădăcină de pătrunjel, rădăcina de păstârnac, ridiche)
• Castraveți
• Roșii
• Ardei de orice fel (kapia, rosu, iute, gogoșar)
• Verdeață de orice fel (mărar, pătrunjel, rozmarin, busuioc verde, busuioc roșu, cimbru, rucola, valeriana, spanac, baby spanac, mentă, praz)
• Ceapă, ceapă verde, ceapă rosie
• Usturoi
• Napi, frunze
• Ciuperci de cultură consumate crude, în salate
• Varză și alte crucifere (broccoli, conopidă, gulie, varză de Bruxelles, sparanghel, varză roșie)
• Germeni de legume sau cereale;
• Dovlecei cruzi în salate (au gust dulce si indice glicemic mic)
Atenție: Nu se va pune ulei la salate (sau se pune extrem de puțin ulei extravirgin). Însa uleiul poate fi înlocuit cu semințe – acestea se pun primele în bolul de salată și pe masură ce tocați restul legumelor, acestea se inmoaie și devin delicioase. Puteți folosi amestec de semințe de dovleac, semințe de floarea-soarelui, de chia, de in, de cânepa decorticată, miez de nucă necopt, alune necoapte – semințele fiind în mod anume indicate celor care suferă de diabet zaharat de tip II.
Semințele sunt esențiale în protecția sistemului nervos și a nervilor periferici, despre care știm că diabetul îi afectează, ducând la apariția neuropatiilor. Semințele se vor consuma întotdeauna crude!Coapte sau prăjite ori folosite sub orice formă care presupune preparare termică – semințele devin din medicamente otrăvuri.
Diferența între legume crude și legume fierte
Legumele crude, ca cele din lista de mai sus, au un indice glicemic mic și pot reprezenta 60-70 % din cantitatea de alimente consumate zilnic de către un pacient cu diabet. Deci legumele proaspete sunt predominante în dieta diabeticului.
Fierte insă, aceste legume își modifică indicele glicemic și pot deveni contraindicate în diabet. De exemplu un morcov românesc are un indice glicemic de aproximativ 15 dacă este consumat crud, dar dacă fierbem morcovul, acesta va avea un indice glicemic în jur de 55! Așadar morcovul fiert ar trebui consumat mai rar de către pacientul diabetic, la fel și alte legume fierte precum cartofi piure sau copți, țelină, păstârnac, etc.
În salata de “albituri” rase, cu morcov și eventual verdeață, puteți adăuga puțin oțet balsamic sau iaurt proaspăt ori lămâie pentru un gust delicios. Nu puteți folosi maioneza și niciun alt tip de sos care contine ulei. Deși este adesea recomandat uleiul extravirgin, totuși diabeticul, mai ales cel supraponderal, ar trebui să consume cu foarte mare atenție uleiul. Puteți consuma însă măsline.
Grăsimile
Grăsimile trebuie evitate cât mai mult, uleiul folosit cât mai rar în salate sau mâncăruri, ciorbe etc. Dacă se poate, nu folosiți deloc, chiar dacă aveți în casă ulei extravirgin. Evitați de asemenea preparatele care nu se pot găti decât cu ulei.
În privința altor alimente bogate în grăsimi, este recomandat să evitați consumul de cașcaval, alimente care conțin ulei, unt, margarină, smântână, sau a cărnurilor din comerț care sunt injectate.
Este recomandată carnea bio – sunt destui producători pe piața românească. Carnea de curcan este cea mai recomandată, apoi cea de pește, pui, fructe de mare. Carnea de porc- maxim o zi-două pe săptămână și cantități rezonabile. Oul este recomandat la câteva zile, dar nu mai mult de 6 ouă pe săptămână (atenție și la alte preparate care conțin ou).
Puteți consuma:
• Carne de curcan, de pui din păsări crescute ecologic, carne de pește, fructe de mare
• Branză de vacă, urdă
• Lapte proaspăt
• Ou ocazional
• Fructe oleaginoase și semințe – sunt recomandate, acestea fiind surse bogate de “uleiuri”, de acizi grași omega 3 si omega 6
Cerealele
Cerealele sunt recomandate sub formă de fulgi bio, ca fulgii de orz și ovăz în special – aceste cereale au un indice glicemic mic. Este de preferat să evitați sau să consumați ocazional fulgi de porumb sau de grâu.
Pâinea va fi consumată cu mare atenție, de preferat nu mai mult de o felie la masă. Pentru cei care reușesc, pâinea poate fi exclusă total din alimentație.
Prăjiturile, pastele și alte alimente care conțin și făină, foietajele – consumate absolut ocazional. Dacă totuși doriți paste (dar nu mai des de o porție la 2 săptămâni), încercați pastele de casă, integrale 100% și consumați-le după ce se răcesc și nu calde. Este o veste proastă pentru iubitorii de produse de panificație, însă diabetul nu este prieten deloc cu “făinoasele”.
După ultimele cercetări pastele integrale după ce au fost fierte, dacă sunt consumate reci au indice glicemic foarte mic, mult mai mic decât pâinea sau mămăliga. Amidonul nu se poate elibera dacă pastele sunt consumate reci.
Fructele
Cele mai indicate fructe sunt: fructele de pădure (zmeură, afine, coacăze negre, mure, dude, fragi, căpsuni, merișoare, cătină, gojii ), kiwi, cireșe, vișine, grapefruit, mere. Atenție mare la grapefruit în special pentru cei care iau regulat medicamente alopate deoarece consumul regulat de grapefruit inactivează citocromul P450 care va crește riscul de accidente vasculare.
Dacă este vorba despre pepene sau fructe mari, nu se vor consuma decât sub formă de felii: o felie/zi. Deși conțin fructoză și alte zaharuri, totuși fructele sunt foarte bogate atît în vitamine și antioxidanți, cât și în enzime și alte substanțe specifice, benefice sănătății, drept pentru care fructele nu ar trebui excluse din alimentație. Variați fructele de la o zi la alta. Fructele foarte dulci se vor consuma ocazional: struguri, pere, pepene, portocale, prune.
Alte surse de carbohidrati
Cartofii, orezul, făinoasele, zahărul și orice aliment care conține făină sau zahăr (atenție și la sosurile bogate în zahăr, la iaurturile care conțin zahăr – citiți eticheta produselor) trebuie scoase din alimentație, cel puțin până la un nivel acceptat al glicemiei.
Zahărul va fi înlocuit cu îndulcitor din stevie sub formă de tablete sau picături. La pofte mari, ocazional, puteți alege un sortiment de dulceață, ciocolată cu 80% cacao sau biscuiți – sortimente speciale pentru diabetici, îndulcite cu îndulcitori artificiali.
Sucurile din comerț vor fi evitate, acestea conțin zahăr și multe substanțe chimice de sinteză care se pot depune pe artere și care distrug bacteriile bune de pe intestine.
Meniuri zilnice în regimul pentru diabet
Foarte important – nu se va manca mai mult de un singur fel de mancare la masă, chiar și antreul este considerat un fel de mâncare. Cu cât mâncăm mai mult la masă, cu atât pancreasul este “biciuit” în secreția de insulină, iar un diabetic nu ar trebui niciodată să aibă mese copioase. Mai degrabă 5-7 mese mici pe zi, decât 3 mese consistente.
La micul dejun se poate consuma, la alegere între:
• Brânză cu ardei și roșii ori brânză cu castraveți sau alte legume. Fără pâine
• Un pahar de lapte
• Un pahar de iaurt cu fulgi de orz și ovăz
• Un ou cu legume crude – oul fiert
• Un grătar cu legume proaspete crude, rase
• Măsline cu brânză și legume proaspete
• Pește marinat
• O salată de crudități cu semințe, cu brânză sau pește, fructe de mare, eventual acrită cu lămâie.
Se poate bea o cafea neîndulcită, un ceai neîndulcit sau apă, băuturi probiotice: kefir, kombucha, socată, zeamă de murături, iaurt de baut, lapte batut, limonade cu busuioc sau /și mentă
Gustare:
Fie câteva semințe, fie un iaurt sau o salată de crudități
Masa de prânz:
• O porție mare de ciorbă de legume sau supă (fără ulei, tăiței, cartofi, orez, griș)
• Grătar cu salată de cruditați
• Ciuperci umplute cu brânză, coapte pe grătar sau la cuptor
• Ardei copți cu usturoi și un grătar
• Vinete coapte, dovlecei, pe grill
• Mâncare de mazăre, de fasole verde, de linte, de năut, de castraveți murați, de măsline
• Humus (cu semințe, dar fără ulei)
• Mâncare de ciuperci
• Supă cremă de ciuperci sau de legume, supă de ceapă etc.
• Mâncare de broccoli, de conopidă, de varză – fără ulei
Gustare:
Un fruct sau o legumă cruda sau o salata, un iaurt, o lingură de semințe crude etc.
Cina:
Se preferă:
• Preparate calde și ușoare, cum sunt supele/ciorbele sau mâncărurile calde. Puteți alege și un preparat din lista celor indicate la masa de prânz.
• Branză de vaci cu iaurt, fructe de padure și nuci.
Ideal ar fi să nu consumați pâine.
Sursa: Natura Consult Medica – FB
Autor: Dr. Ovidiu Oroian